Arhiva | Editoriale

Pe placul lui Gigi: echipa care n-a platit 7 ani pentru transferuri

Pe placul lui Gigi: echipa care n-a platit 7 ani pentru transferuri

Numele de Troy Archibald-Henville probabil nu va spune nimic, evident, nici mie pana pe 1 februarie 2010, adica ieri :) , dar este jucatorul care este pe prima pagina in Anglia. Nu a fost selectionat la nationala, nu a jucat nici macar un minut in Premier League, la cupele europene nici macar nu se gandeste, dar totusi a intrat deja in istorie.

Produs al academiei de juniori de la Tottenham, pentru care a reusit performanta notabila de a prinde de doua ori banca de rezerve, s-a transferat la Exeter City in ultimele momente ale minimercato-ului de iarna. Nici macar asta nu e in sine o noutate, lui Troy nu-i este strain orasul. A mai fost imprumutat de doua ori aici. Singura diferenta este ca de data aceasta e vorba de un transfer definitiv.

Si ce e asa special? Ei bine, atentie, mare atentie domnule Becali, e pentru prima data in ultimii 7 ani cand Exeter City da bani pentru un transfer. Ultima data cand Exeter a mai platit pentru un jucator a fost in ianuarie 2003, cand Sean Devine a fost cumparat de la Wycombe pentru 70.000 de lire sterline.

Cu bani putini, Exeter s-a descurcat excelent in acesti 7 ani. Dupa ce au facut “greseala” de a plati pentru Devine, Exeter a retrogradat din a 4-a liga engleza in cea de a 5-a. Retrogradarea a insemnat si o schimbare de proprietar (domnule Becali, va rog sa va opriti din citit, de aici incolo devine un pic cam neplacut). Clubul a fost preluat de asociatia suporterilor. Pentru a scapa clubul de datorii, imense pentru un club de liga a 5-a, de cateva milioane de lire, sute de fani au donat cel putin 500 de lire fiecare. Ani de zile, suporterii au muncit voluntar pentru club.

Dupa 4 ani, clubul, revigorat de suporteri, a reusit doua promovari consecutive: a revenit in League Two in 2008, iar anul trecut a urcat in League One, unde acum se lupta pentru evitarea retrogradarii. Desi a jucat atatia ani in liga a 5-a, Exeter a avut in acesti 7 ani o medie de suporteri pe meci de minim 3.389 oameni, mai mare decat au avut la noi in tur campioana Urziceni sau Dinamo.

Troy Archibald-Henville si Exeter, doua necunoscute intr-o ecuatie a succesului. Se poate intampla asa ceva si in Romania?

P.S. Ca un amanunt picant, cum ar zice slujitorii limbii de lemn, stadionul lor se numeste St. James Park, la fel ca al lui Newcastle. Stadionul de liga a 5-a are 8.830 de locuri, dintre care 3.806 pe scaune.8916989

Publicat in Arhiva, Editoriale, Rule, Britannia!, The League of Extraordinary Gentle$menComments (6)

Datoriile lui Mutu

Datoriile lui Mutu

Deja s-au scris mii de randuri despre ce a facut Mutu. Scuze ca n-am venit si eu mai devreme, dar imi cautam torta prin beci. Am gasit-o, am aprins-o si am plecat sa caut multimea furioasa, sa ma alatur lor si sa mergem apoi sa pedepsim vinovatul. N-aveam furca, dar m-am gandit ca gasesc un cetatean responsabil care sa fi venit cu doua si-mi poate imprumuta temporar una dintre ele. Pe drum, surprinzator, nu stiu cum se face ca m-am ratacit la niste bere. Cred ca ma incalzisem prea rau de la furia patriotica.

mutbFotbalistul Mutu are o datorie fata de propriul talent, de care si-a batut joc cu cele doua scandaluri de dopaj si cu atitudinea sa. Omul Mutu are o datorie fata de modul in care a stiut, sau mai bine zis n-a stiut, sa gestioneze succesul. Desi aici ne putem gandi ca multi dintre noi, daca la varsta adolescentei s-ar trezi brusc in lumina reflectoarelor, calare pe o gramada de bani si cu legiuni intregi de femei la picioare, nu ne-am descurca (mult) mai bine. Omul si fotbalistul Mutu au o datorie, de data asta nu morala, ci financiara, de aproximativ 17 milioane de euro fata de Chelsea. Rejudecarea procesului nu cred ca ii va aduce izbavirea, pentru ca probabil si acest ultim scandal va cantari mult.

Dar Mutu n-are nicio datorie fata de tara. Sportul in Romania in principal si performanta in sport in particular se fac in ciuda sistemului, nu datorita sistemului. Mutu n-are vreo datorie nici macar fata de suporterii echipei nationale. Cand iti spargi capul jucand pentru nationala si un stadion intreg te ia la injuraturi, nu mai ai nicio datorie fata de ei, ba din contra. Mutu nu e platit de tara, nu are un contract cu tara. Fiorentina poate sa-i ceara socoteala, ca il plateste, si scandalul afecteaza imaginea clubului si valoarea de piata a jucatorului. Ramane de vazut daca Pantaleo Corvino va aplica metodele lui Peter Kenyon.

Cei care inca mai insista ca Mutu a facut de ras Romania sa se intrebe intai ce au facut ca tara sa se mandreasca cu ei.

Publicat in Arhiva, Editoriale, Joc de glezneComments (12)

Mutu cel Mare

Mutu cel Mare

Mutu e bun.

Pentru ca stie sa ne faca sa ne fie dor de el chiar si cand nu mai vrem sa mai auzim de el.

Pentru ca ne irita, ne intriga, ne face sa dovedim ca suntem mai buni ca el, desi el nu scoate decat ce e mai rau din noi.

Pentru ca, asa cum am zis mai sus, scoate ce e mai rau din noi.

Pentru ca e arogant si unii il iubesc pentru asta.

Pentru ca, asa cum imi spunea un om care l-a cunoscut in copilarie: “Atunci cand il dai afara pe usa, iti intra pe geam”

Pentru ca a avut mereu femei frumoase langa el, in acte sau pe langa acte.

Pentru ca a consumat cocaina si apoi i-a lasat pe altii cu ochii in praf cand a dat goluri.

Pentru ca poate sa bata oameni in baruri. Aici sau in Italia.

Pentru ca apare in pictoriale la fel de impunator ca Beckham.

Pentru ca poate sa dea 6 goluri in 7 meciuri.

Pentru ca pe vremea lui Piturca nationala era dependenta de el.

Pentru ca a aratat ca si el poate sa fie dependent de ceva.

Pentru ca poate sa faca aceeasi prostie de doua ori.

Pentru ca poate sa plateasca de doua ori pentru ea.

Pentru ca noi vorbim despre el si el rade de noi.

Pentru ca atunci noi radem de el, tot ii simtim lipsa intr-un fel.

Pentru ca daca ar fi mic, nu ne-ar mai interesa ce face.

Si pentru cei care au citit pana aici strangandu-si toate injuraturile invatate pe culoarele scolilor, strazilor, spinarilor de bloc si a terenurilor de fotbal din cartiere, spun atat:

Mutu e bun.

Nu am spus ca Mutu e mare.

Pentru ca nu a castigat nimic in viata lui.

Pentru ca nu a fost in stare sa inceapa ceva bine si sa-l termine perfect.

Pentru ca desi a fost mai eficient la nationala ca Hagi, asa cum spune Gica Popescu, nu va reusi sa-l egaleze pe Hagi nici cat o gheata.

Pentru ca anturajul sau nu il strica, dar ii defineste imaginea.

Pentru ca nu va putea sa se retraga de la nationala Romaniei nici macar cu un rosu, ca Hagi cu Italia sau Zidane, ciudat, tot cu Italia.

Pentru ca el s-a eliminat singur, decizie cu decizie, aroganta cu aroganta si pentru asta niciun arbitru din lume nu poate fi injurat, judecat de comisii pentru rea intentie sau rasism.

Mutu e bun, dar nu va fi niciodata mare.

Publicat in Arhiva, Blogul lu' Cata, EditorialeComments (1)

Cele trei s(c)urse

Cele trei s(c)urse

Daca Steaua ar fi o prezentatoare tv, ar sparge televizoarele cu cariile ei. Dar ar avea ochii frumosi in doua culori si o stea in frunte.

Nu a trebuit sa urmaresc decat 15 minute de discutii cu 3 surse care definesc azi Steaua: Patronul – zeul, presedintele – ctitorul de hartii contractuale si dosare, antrenorul – omul care nu intelege ce legatura au zeii si ctitorii cu povestea asta.

Fratii Karamyan, aceste nume ca o Karma – forma de Zen – spirit de Mecca – de care Steaua se leaga cu dintii cariati… au reprezentat stirea serii pe toate canalele de comunicare. Eu mai asteptam si un mesaj pe Twitter, dar n-a venit.

Deveniti ca prin minune liberi de sub jugul Timisoarei, cei doi au fost aruncati instant in curtea Stelei. Curte vecina acum, mai ales ca cele doua echipe se antreneaza impreuna pe pietrele de relaxare din talciocurile turcesti.

Iar Steaua, aceasta prezentatoare tv cu carii, a racnit din toate gingiile, cele 3 enumerate mai sus, lovindu-se cu nervii iritati unii intr-altii.

In ce sens: Argaseala spune ca Stoichita a discutat cu jucatorii, Stoichita isi face cruce prin telefon, spune ca nu a auzit ca cei doi au devenit liberi, astfel nu si-a permis sa se si uite la ei, da’ sa le si vorbeasca, iar Gigi Becali repeata doar 10… 10… 10… 10… adica numarul donat lui Tanase asa cum statul a dat 50.000 euro victimelor din Haiti. Si 10… mii euro pe luna salariu.

In concluzie, nici Steaua nu stie daca are sanse sa-i ia, mai ales ca fiecare declara ceva uitandu-se la ce a spus celalalt la tv. Si toti se aprind de parca cei doi frati ar fi flancul stang al lui Dumnezeu…

Daca Steaua ar fi o prezentatoare tv, ar sparge televizoarele cu cariile ei. Dar ar avea ochii frumosi in doua culori si o stea in frunte. Dar daca Steaua ar fi un club serios de fotbal, ar transfera jucatori si noi ne-am prinde de asta cand i-am vedea in teren. Dar de ce sa stricam ce e atat de frumos. :)

Publicat in Arhiva, Blogul lu' Cata, EditorialeComments (0)

Dinamo, pokemonii si Liga Campionilor

Dinamo, pokemonii si Liga Campionilor

Citeam ieri ca o englezoaica a intrat in Cartea Recordurilor cu cea mai mare colectie de pokemoni din lume. Lisa Courtney, la cei 21 de ani ai sai, a strans 12.113 de pokemoni diferiti. Mai citeam si ca Aldo Serena a facut de 4 ori drumul intre Inter si AC Milan, un record printre fotbalistii care au onoarea sa joace in derby-urile clasice.

Nu stiam ca exista si o sectiune de pokemoni in celebra carte, dar, daca tot am aflat, ma gandeam ca Guiness Book of Records ar trebui sa introduca si subsectiunea “pokemoni-bumerang” sau “pokemoni-navetisti”. Dinamo ar intra fara probleme, detasat, pe primul loc. Ritmul ametitor in care fotbalistii sunt vopsiti->transferati->esueaza->se intorc->sunt revopsiti m-a facut sa pierd numarul celor care au intrat in acest ciclu.

Daca Borcea isi pune in valoare talentul autoproclamat de “specialist in acte”, englezoaica o sa fie trimisa plangand acasa. 12.113 e o cifra usor de combatut cu armele specifice. Daca mai luam in calcul ca britanica de 21 de ani isi inghesuie pokemonii in cateva camere, iar pokemonii-bumerang au la dispozitie cate un apartament sau o casa pentru fiecare, ultimii ar fi mult mai indreptatiti  sa intre in Cartea Recordului.

In fiecare sezon, Dinamo are ca obiectiv sa i se cante imnul pe care l-au ascultat deja Steaua, CFR si Urziceni. Si de fiecare data esueaza, mai mult sau mai putin rusinos. Pentru ca intersectia in care strada Ligii 1 se continua cu autostrada Champions League este blocat de nesfarsitul sir de pokemoni galagiosi care vin spre/pleaca din Stefan cel Mare. De-abia cand cineva o sa aiba curajul sa deturneze acest convoi sau macar sa instaleze un semafor in nenorocita de intersectie, drumul spre Liga o sa fie liber.

Publicat in Arhiva, Editoriale, Joc de glezne, The League of Extraordinary Gentle$menComments (1)

(Still) In Rafa We Trust!

(Still) In Rafa We Trust!

Imaginati-va ca Steaua pierde acasa cu Gloria Buzau si ii pierde accidentati pe Kapetanos si care or mai fi cei mai valorosi doi mijlocasi din lot. Cu cateva zile inainte, Argaseala ii face idioti pe suporteri. Echipa e in vrie si doar compartimentul de portari e valid. In rest, de la linia de fund pana la linia de atac se cauta si se inventeaza pozitii noi pentru jucatori ca sa se poata completa fisa de joc. Familia Becali conduce clubul, dar nu-si mai vorbesc intre ei de mai bine de doi ani. Urmeaza un meci decisiv pentru viitorul echipei, acasa cu Rapidul.

Stim raspunsul la intrebarea “Cum vor reactiona suporterii”. Ori nu vin, ori vin si injura totul: jucatorii, antrenorii, conducerea, patronii, magazionerii, firele de iarba, nocturna. Stim si raspunsul la intrebarea “Cum va reactiona conducerea”: antrenor slab, jucatori prosti, suporteri vagabonzi.

Aseara, meci in Anglia. Liverpool, atacata din toate partile de presa, cu un sezon aproape de dezastru, fara Gerrard, Torres, Benayoun, Johnson si Agger. O gramada de recorduri negative anul acesta, total contrastant cu excelentul sezon de anul trecut. Cu ultima sansa de a castiga un trofeu ramasa in Europa League. In fata, Tottenham, intr-unul din cele mai bune sezoane din acest mileniu. Echipa inchegata, antrenor experimentat. Si cu marea dorinta de a invinge pentru prima data in ultimii ani in deplasare la o echipa din Big4. La Liverpool, in echipa Aquilani, deja catalogat un esec total, desi n-a apucat sa joace nici macar 5 meciuri pentru cormorani. Careul de asi prin tribune sau la recuperare. “Stalpul apararii” – un fundas de 1,5 milioane de lire, adus ca a 5-a roata la caruta in vara si ajuns titular.

Reactia patronilor? “Antrenorul este in primii 5 din lume”. Reactia suporterilor? Inainte de a incepe meciul, pe acordurile mereu tulburatorului “You’ll never walk alone”, zeci de steaguri si bannere prin care isi manifestau sustinerea fata de manager. I-au aratat ca ii mai dau o sansa. Raspunsul antrenorului si al “echipei a doua” a fost diametral opus: ei nu le-au dat nicio sansa. Adversarilor :) . I-au “tot inhamat” timp de 90 de minute. Aquilani a vrut sa arate ca “Printul” poate sa faca si munca murdara. Kyrgiakos a fost fundas de 30 de milioane de lire. Iar Kuyt l-a facut uitat pe Torres. Liverpool a mai oferit inca o seara magica pe Anfield.

Fotbalul adevarat ne tot da lectii gratuite, dar noi nu vrem sa le invatam. Probabil pentru ca sunt gratuite, daca erau aduse pe un DVD chinezesc vandut in mall pe un pret de 1.000 de ori mai mare decat cel real, le-am “cumpara”. Si e innebunitor de simplu: atat timp cat nu pacalesti fotbalul si il respecti, 100% You’ll Never Walk Alone!

Publicat in Arhiva, Editoriale, Joc de glezne, Rule, Britannia!Comments (3)

20 de ani de “libertate” in fotbal. Am castigat urmatoarele:

20 de ani de “libertate” in fotbal. Am castigat urmatoarele:

Aspiratie Interdictie Figuratie Aberatie

Deformatie Conspiratie Separatie Prostitutie

Declaratie Peroratie Lamentatie Imitatie Betie

Saturatie Complicatie Malformatie

Militie Pretentie Detentie

Distructie Hotie

Infectie

Publicat in Arhiva, Blogul lu' Banu, EditorialeComments (1)

Nu Zapata e de vina

Nu Zapata e de vina

De ce e vina lui? Cand esti portar la Steaua intr-un meci cu Sheriff, ai voie sa lipsesti cu zilele din poarta. Te poti duce in timpul meciului sa dai autografe, poti merge la cabine sa faci un dus sau pana la colt sa-ti iei o apa. Poti juca in 10, nu e problema daca Petre Marin iese sau e dat afara. Cu moldovenii trebuie trimisa echipa a doua la antrenament.

Cum e posibil sa pui totul in capul unui portar pentru meciul ordinar pe care l-au facut 10 jucatori? In minutul 80 scorul ar fi trebuit sa fie 3-0 si gafa lui Zapata comica, nu fatala.

Zapata apara fantastic! Mereu, dar face gafe. Bine ca le face in meciurile cu echipe de mana a saptea. Dar ce te faci cand colegii lui Zapata sunt de mana a opta?

Nu exista vinovati, ci vinovat. Patronul Stelei a adus echipa mai jos decat a fost vreodata. Daca noi iesim ultimii intr-o grupa cu turci, moldoveni si niste olandezi mai slabi decat NEC.

De ce spun patronul? Pentru ca de cand lucrez am invatat ca mereu vinovat este seful. Pentru tot. Pentru ca nu stie cum sa dea banul, pentru ca nu stie pe cine sa angajeze, pentru ca nu stie cum sa le vorbeasca angajatilor, pentru ca este un manager prost. Pana acum insa, eu nu am avut manageri bolnavi psihic.

Publicat in Arhiva, Blogul lu' Banu, EditorialeComments (1)

INJECTIE CU ALCORCON

INJECTIE CU ALCORCON

Cristiano Ronaldo, Kaka, Benzema, Raul Albiol, Xabi Alonso. De ce trebuie transferati?

a) Ca sa vanda tricouri

b) Trebuie spalati niste bani

c) Din orgoliul. Regelui Juan Carlos ii place sa aiba multi bufoni la curte

d) Toate cele de mai sus

Indiferent de raspuns, eroii de pe Bernabeu au fost altii intr-o seara de marti care va ramane in istoria magica a fotbalului. Alcorcon a rezistat cu inima si cu o vointa incredibila impotriva celui mai glorios club din lume. Bejar, Carmelo, Ernesto si Borja castiga intr-un an cat Kaka in timpul unui somn de 8 ore. Banii nu conteaza! TReISTII de la noi striga cat pot de tare ca nu se pot compara cu bugetele lui Fener sau Galata, dar ar trebuit sa vada meciul de pe Bernabeu. Sa dai un 4-0 Realului galactic e ca si cum Dinamo ar fi castigat cu 7-0 pe Ali Sami Yen sau Tanase si Banel ar fi dat fiecare cate un hattrick in infernul de pe Sukru Saracioglu. Nu ne ramane decat sa gasim Alcorcon-ul din noi, dar pentru asta trebuie:

a) sa ne oprim din alergat fanii prin tribune cu gorilele

b) sa interzicem vanzarea de bauturi alcoolice pe o raza de 150 de kilometri in jurul stadioanelor/cantonamentelor

c) sa curatam oficialele de antrenori

d) sa ne bucuram de fotbal

Publicat in Arhiva, Editoriale, Viata lu' GianniComments (17)

A fi sau a nu (mai) fi suporter stelist

A fi sau a nu (mai) fi suporter stelist

Il cheama Daniel si e superfan de cand il stiu. La 11 ani chiulea de la scoala ca sa ajunga pe Ghencea. Toti ne cruceam si-l bagam in gura invatatoarei ca face prostii si ca e needucat. Cred ca de fapt eram ofticosi. Il priveam ca pe un paria, doar ca atunci nu cunosteam semnificatia acestui cuvant.

Omul are sute de meciuri la activ, dintre care jumatate deplasari. A incercat si tribuna un timp, apoi si-a gasit linistea in SUD…de fapt, nelinistea, mai nou.

Ieri m-a sunat sa ne vedem si abia cand am ajuns intr-un bar de pe Libertatii am constientizat ca el nu era la meci. L-am intrebat “frate, dar cum dracu’ de nu esti la meci?”. Nu mi-a raspuns ca meciul e maine (n.r.-luni), ci socant: “Nici nu stiu. Azi e, da. Sa aflu si eu cat e scorul. Nu stiu daca s-o fi jucat”. La tv-ul din bar se juca Dinamo-Rapid, prea putine sanse sa urmeze meciul Stelei.

Ceva foarte ciudat se intampla. Era p-afara complet. Habar nu avea cand trebuie sa joace Steaua. EL, mare stelist. A ramas suspendat subiectul.

Acasa am aflat ca meciul era programat pentru Luni. Si mi-am zis…atat de dezinteresati au ajuns suporterii fanatici ai Stelei, sa nu mai stie cand le joaca echipa?!? De ce oare?

Publicat in Arhiva, Blogul lu' Banu, EditorialeComments (1)

  • Populare
  • Ultimele
  • Comentarii